Bucuria creștină
Autor: Ștefan Zambo  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de 12345 in 14/07/2023
    12345678910 0/10 X
Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurati-vă!  (Filipeni 4:4) Sentimentul de bucurie, de satisfacție și mulțumire sufletească intensă, este un mod înnăscut de manifestare a interioruluinostru. Unii au o înclinație nativă mai mare decât alții spre bucurie, unii au parte în viață de bucurii mai multe decât alții, pânăla urmă însă cu toții experimentăm momente de satisfacție și mulțumire. Bucuriile sunt un dar al lui Dumnezeu pentru om, El ne-a creat cu funcția aceasta și tot El este cel ce aduce în viețile noastre împrejurări care să împlinească înclinația spre bucurie, satisfacție și mulțumire. Eclesiastul remarcă: „Nu este altă fericire pentru om decât să mănânce și să bea, și să-șiînveselească sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mâna lui Dumnezeu. Cine în adevăr, poate să mănânce și să se bucure fără El? Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune, știință și bucurie... ” (Eclesiastul 2:24-26a)  În predica rostită de Apostolul Pavel la Listra acesta spune ceva asemănător: „El (Dumnezeu), în vremurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor, măcar că, drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis ploi din cer, și timpuri roditoare, v-a dat hrană din belșug, și v-a umplut inimile de bucurie.” (Faptele Ap. 14:16-17) Noul Testament este cartea bucuriei, de 130 de ori se face vorbire despre bucurie în această Carte binecuvântată. Evanghelia începe cu bucuria venirii Mântuitorului și sfârșește cu bucuria înoirii tuturor lucrurilor. Bucuria este regula generală în creștinismul autentic. Credincioșii sunt îndemnați să se bucure totdeauna în Domnul. De altfel, este scris, Împărătia lui Dumnezeu este un loc al bucuriei și oriunde vine aceasta naște bucurie. (Romani14:17)  Oamenii au tot felul de prejudecăți negative cu privire la viața creștină. O astfel de prejudecată este și concepția că odată ce ai hotărât să iei în serios relația cu Dumnezeu ai terminat cu bucuriile. Omul firesc vede religia îmbrăcată în negru. Viața pe Calea Domnului însă este o viață plină de bucurii, numai că bucuriile creștine sunt diferite de cele obișnuite, și de ne-înțeles pentru omul firesc. Iată câteva exemple: BUCURIA MÂNTUIRII: Este scris că Zacheu L-a primit cu bucurie pe Domnul Isus în casa lui. (Luca 19:1-10) Famenul etiopian după ce a înțeles Evanghelia și a fost botezat și-a continuat călătoria plin de bucurie. (Fp. Ap. 8:39) Despre creștinii din Tesalonic este scris că au primit Cuvântul în multe necazuri cu bucuria care venea de la Duhul Sfânt. (1Tesaloniceni 1:6) O convertire autentică întotdeauna provoacă bucurie mare, curată și de durată. BUCURIA PĂRTĂȘIEI: în Noul Testament nu există nimic din așa zisa religie care-l izolează pe om de semenii săi. Încă de la început cei care au crezut erau împreună la un loc. (Fp. Ap. 2:44) Dumnezeu a gândit salvarea să aibă loc împreună, și întotdeauna credincioșii s-au căutat unii pe alții pentru închinare, pentru Cuvânt, pentru vești, pentru întrajutorare. (Fp. Ap. 2:42; 2Cor. 7:7,13; Filipeni 4:10)  BUCURIA ÎNCERCĂRILOR: „Farții mei”, spune Iacov, robul lui Dumnezeu, „să priviți ca o mare bucurie cînd treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare.” (Iacov 1:2-3) Sfântul Petru celor încercați le scrie: „... bucurați-vă întrucât aveți parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă veseliți și la arătarea Lui.” (1Petru 4:13) Poți să te bucuri în încercări? Dacă ai o perspectivă veșnică asupra vieții; DA! Adesea bucuria creștină în încercare a fost comparată cu bucuria unei femei în travaliul nașterii. O femeie însărcinată suferă chinurile nașterii cu speranța că la urmă va vedea un copil drag. La fel este și în creștinism. După modelul Domnului Isus, care pentru bucuria care-i era pusă înainte a suferit crucea, cel credincios îndură cu speranță. Este de remarcat faptul că Epistola către Filipeni, de unde am citat la începutul meditației, și care este supranumită ”Epistola Bucuriei” din pricina deselor îndemnuri la bucurie, a fost scrisă de Apostolul Pavel pe când era în temniță. De acolo, Pavel strigă creștinătății: „bucurați-vă în Domnul.”  Dacă din viața unui credincios (ă) lipsește bucuria mântuirii, este necesară o cercetare personală cu privire la autenticitatea vieții spirituale. Este scris deasemenea că păcatul fură bucuria din viețile noastre (Psalmul 51 este o mărturie în această privință). Spunem și noi ca și David odinioară: „... Doamne, dăruiește-ne iarăși bucurie mântuirii Tale~&!"_~
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 600
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut incomplet
Opțiuni